Just words!

Trec de la o stare la alta cu o rapiditate fantastica. Acum gandesc ceva si ma gandesc la ceva, in secunda urmatoare ma gandesc la alt lucru, alta persoana, alt film. Ma simt epuizata atat fizic, cat si psihic! A mai trecut o saptamana in care iar am trecut prin toate starile posibile si imposibile si in care a trebuit sa iau anumite decizii, unele mai importante decat altele, unele mai dureroase decat altele. Am simtit ca ma sfasai de durere! Poate ca cei „implicati” si „afectati” de deciziile pe care le-am luat nu ma cred, dar nu conteaza, eu stiu ce am simtit si stiu ca saptamana care tocmai s-a incheiat am simtit ca sufletul meu este sfasaiat intr-o mie de bucati. Este ciudat, cel putin pentru mine sa fiu in centrul atentiei si sa trebuiasca sa aleg intre 4 oameni minunati, unul mai diferit decat celalalt. Dar am facut-o si pe asta! Sunt  fericita? Cred ca da! Cred sincer ca am facut cea mai buna alegere. Am ales sa am langa mine un om de care si pe care nu mi-a fost rusine sa-l sun la 11 noaptea si sa-i spun sa vina la mine, sa ma scoata din kkt-ul in care eram. Am ales un om care stiam ca nu o sa ma judece, care imi seamana in foarte multe privinte si care totusi stie sa ma tina ancorata in realitate. Cred ca de fapt asta este si motivul pentru care l-am ales pe el, cred ca de fapt l-am ales pe el, pentru simplu fapt ca nu m-a judecat, nu m-a urat pentru ce am facut, nu a fugit, a stat langa mine cand mi-a fost rau, a luptat pentru mine, mi-a aratat ca este un om pe care ma pot baza si daca stau sa ma gandesc...cred sincer ca el m-a ales pe mine J Mi-a aratat ca desi nu este cel mai „bun” din punct de vedere fizic, cel mai „cool”, cel mai „scolit” dintre toti, el are cate putin din fiecare, el are exact ce-i trebuie ca sa fie un „tot” minunat si nu doar o bucatica care sa il evidentieze. Imi pare rau de ceilalti oameni pe care i-am facut sa sufere, dar totusi ma bucur pentru mine. Dar, vreau sa va spun ca voi ceilalti m-ati ajutat sa fac aceasta alegere si mi-ati demonstrat ca am luat cea mai buna decizie in momentul in care desi imi era rau, voi va gandeati la voi, la propria persoana, aveati filmul vostru in care eu nu eram, in momentul in care m-ati mangaiat pe cap, ati intrebat daca sunt ok, si ati iesit pe usa fara sa va ganditi „frate, lui asta chiar ii este rau!” Voi ati demonstrat ca am facut alegerea cea mai buna in momentul in care mi-ati dat „unfriend” pe facebook, sau in momentul in care eu intr-o zi de sambata am vrut sa vb cu voi si voi m-ati ignorat in totalitate, in momentul in care nu am meritat nici macar privirea voastra, in momentul in care ma asteptam ca tocmai „voi’ sa fiti cei mai maturi dintre toti, in momentul in care pe „voi” ma bazam cel mai mult. Voi mi-ati demonstrat ca am facut alegerea cea mai buna in momentul in care nu ati mai sunat si in momentul in care m-am dat jos de pe „piedestal” si am spus „Stop! Eu vreau mai mult decat atat”, iar voi ati folosit apelative atat de minunate precum „esti o proasta”, „esti o tampita”, „esti o curva”, „esti cea mai mare jigodie”, „esti haina” etc.

Mi-au fost „dedicate” multe piese in ultima vreme, multe postari, multe mesaje, unele dintre ele m-au enervat, altele m-au intristat, unele m-au facut sa zambesc, altele sa plang.....dar nu conteaza, am priceput mesajele, stati linistiti ca le-am inteles pe toate. Acum este randul vostru sa il intelegeti! Dar oare o sa puteti? Oricum si daca intelegeti si daca nu, eu va multumesc si va doresc sincer toata sanatate, fericirea si linistea din lume!

Iuda

Doamne cata ura am acumulat in suflet si in minte in doar 2 zile de munca, in 2 zile petrecute la birou....incredibil. Nu credeam ca sunt in stare sa nutresc asemenea sentimente. Nu credeam ca in postul Craciunului, cand toti ar trebui sa fim mai buni, mai iertatori, mai calmi eu o sa fiu atat de plina de ura si resentimente. Am gustat tradarea asa cum nu am gustat-o niciodata in viata mea, si am primit pentru a nici nu stiu cata oara confirmarea zicalei „esti bun esti luat de prost”. Sunt incredibil de dezamagita, de scarbita.....nu as fi crezut ca un om in care am avut incredere si cu care imi doream sa lucrez, un om de care am tras sa vina in firma (unde mi-am pierdut ultimii 4 ani si jumatate) o sa ma tradeze in asemenea hal. Ma asteptam sa ma tradeze, sa ma dezamageasca oricine dar nu el... Pacat ca nu a inteles, ca desi a fost alegerea mea, eu ultimii 4-5 ani din viata am muncit si am tras pentru aceasta firma, am luptat sa ajung aici, in locul asta in care sunt, am mancat in firma asta, am dormit in firma asta, am transpirat pentru firma asta, am renuntat la viata, la casa, la familie, la iubit, la catel pentru aceasta firma. Aceasta persoana care sta in stanga mea, venita oficial de 1 saptamana culege laudele pentru un proiect cu care eu ma chinui de 1 an, imi ia alte 5 proiecte si se baga si in proiectele care raman ale mele, ba mai mult...imi spune ca face aceste lucruri „fara sa vrea”. In plm eu sunt constienta cand iti spun ca ce ai facut tu a fost cea mai mare dezamagire si tradare pe care am simtit-o in viata mea, esti „Iuda” pentru mine, in plm mi-ai luat si vrei sa imi iei aerul, sensul in viata, vrei sa imi iei tot si tot ce spui tu este ca „am inteles gresit” si ca faci ceea ce faci „fara sa vrei”. Pai nu vezi in plm si mm ca te contrazici? Am inteles gresit sau faci fara sa vrei „ceea ce am inteles eu gresit”? Doamne ce sentimente urate, primitive si noi traiesc acum....incredibil. As spune ca imi vine sa te strang de gat....dar ce rost ar avea? Tu ai muri si eu as face puscarie si crede-ma cand iti spun ca nu meriti. Dar daca as putea, daca nu as avea un gram de decenta si respect pentru mine in primul rand........daca si doar daca.....iti jur ca te-as scuipa intre ochi si ti-as trage un spit in c*r. Pentru mine astea sunt cele mai umilitoare lucruri care mi se pot intampla si sincer imi doresc sa fie si pentru tine (dar imi este greu sa cred, tinand cont de ceea ce tocmai ai facut). Doamne as putea sa te injur ore intregi fara sa ma repet, dar asta nu ar schimba lucrurile pe care le-ai facut, sentimentele pe care le-ai trezit in mintea si in sufletul meu si nici nu ar sterge lacrimile ce imi curg pe obraz din cauza tristetii, nervilor si a dezamagirii. In plm cum ai putut sa faci asta? Nu iti este rusine? Tocmai tu? Dintre toti oamenii din lume, tocmai tu? Erai atat de sus pe scara mea de valori si acum esti atat de jos. Esti atat de fals, de prefacut, de mincinos.....esti jostnic, esti un nimic....de fapt esti mai mult decat nimic, macar pentru nimic exista un cuvant, pentru tine nu exista, nu s-a inventat inca un cavant care sa te defineasca, care sa iti defineasca caracterul, trasaturile si lucrurile pe care le-ai facut. Nici cunostinta in viata mea, nu te-as mai vrea si pot afirma ca TE URASC fara sa stau sa ma gandesc, si daca m-as gandi mai mult la asta.....te-as uri si mai tare.