Ma chinui de cateva saptamani bune sa-mi adun gandurile, sa scriu, sa fac cumva ordine in viata si in mintea mea. Ma simteam si ma simt incoltita din toate partile si parca gandurile mele nu au logica, si parca toate gandurile imi stau inghesuite in capusorul meu sucit si tampit. Nici la ora actuala nu stiu cum sa incep, dar stiu ca daca nu fac asta, daca nu imi insir gandurile, fie ele si amestecate, fara nici o noima, simt ca o sa o iau razna.
In viata mea nu am simtit durerea si debusolarea pe care o simt acum. As vrea sa stiu cum sa fac sa-mi revin, sa trec peste toate astea, dar adevarul este ca nu stiu cum. Ma simt la pamant, ma simt ca si cand am cazut si am atins asfaltul cu 100km/h iar in loc sa mor, nu fac decat sa traiesc acum intr-un corp lovit si mistuit de durere. Of, as vrea sa ma trezesc, sa nu fie nimic adevarat, sa stiu ca sunt iar stapana si sigura pe mine, pe viata mea, dar nu stiu cum sa fac asta. Simt ca imi pierd suflul, simt ca nu imi pot opri lacrimile care imi siroiesc pe obraz si simt ca nu imi pot controla corpul astfel incat sa se opreasca din tremurat. Am ajuns sa imi doresc sa nu mai vin acasa si saptamana de lucru sa aiba 7 zile. Astazi, desi a fost sambata, am fost la birou si culmea este ca nu m-am simtit nervoasa, singura, debusolata (desi nu era nimeni in birou), m-am simtit stapana pe mine, sigura pe ceea ce fac si fericita. Ma gandesc cu groaza ca asta este singurul domeniu in care am reusit, singurul lucru care ma face fericita si care imi da un sens cat de cat.
Acasa, nu ma asteapta nimeni, decat niste convorbiri telefonice, in care ma simt ca la un interogatoriu si care nu imi provoaca decat nervi si durere. Astazi aceste convorbiri s-au transformat in mesaje....nu vreau sa citeasca nimeni in viata lui niste mesaje atat de oribile, nu vreau sa simta nimeni niciodata ce am simtit eu citind aceste mesaje si nu vreau sa simta nimeni niciodata ce simt eu acum.
Nu mai pot, vreau o pauza de la tot si de la toate, ma vreau pe mine inapoi, imi vreau zambetul inapoi, imi vreau bucuria si veselia inapoi, imi vreau pofta de viata inapoi...imi vreau viata inapoi, este a mea si am dreptul sa o cer inapoi! Dar cum fac asta? Cum fac sa imi recuceresc viata? Cum fac sa redevin stapana vietii mele?
